Paris
London
New York
Monday, 22 October, 2018
Last Update 15:33
18:59    |    01/01/2018

BNR va lansa în circulaţie, începând cu data de 1 ianuarie 2018, bancnote şi monede cu noua stemă a ţării

Banca Naţională a României va lansa în circulaţie, începând cu data de 1 ianuarie 2018, bancnote şi monede cu noua stemă a ţării.

Bancnotele cu noua stemă vor avea înscrisă pe avers data de "1 ianuarie 2018".

Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă, vor fi aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie.

BNR precizează că bancnotele şi monedele cu noua stemă vor fi lansate în circulaţie în mod eşalonat, în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei monetare şi vor circula în paralel cu cele existente în prezent în circulaţie.

Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice:

  • Stema Țării Românești : vultur sau acvilă cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la stânga un soare, la dreapta o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I.
  •     Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat forma de azi,în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).
  •     Stema Moldovei: în varianta de pe stema României, capului de bour îi este asociată, pe lângă luna crai-nou și roza, o stea în locul soarelui atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I.
  •     Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen ("Șapte cetăți"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.
  •     Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.
  •     Stema Dobrogei constă din doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos. Simbolul a fost introdus pe stemă în 1872, și reprezenta inițial „Ținuturile Mării”, întrucât la acea dată România nu deținea și nu revendica Dobrogea, având însă ieșire la Marea Neagră prin fâșia Cahul-Bolgrad-Ismail. După 1878, când România a schimbat acest teritoriu cu Dobrogea de Nord, însemnul heraldic se referă la aceasta din urmă.


La baza stemei actuale stă stema României interbelice, care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la cererea regelui Ferdinand I al României. Stemei actuale îi lipsește, față de stema interbelică, câmpul argintiu-negru din interior (simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern). Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decorației "Trecerea Dunării".

Un proiect de lege, care readuce Coroana de Oțel a Regilor României pe capul acvilei din stemă, a fost adoptat de camerele Parlamentului în prima jumătate a lui 2016. Legea a fost promulgată la 11 iulie 2016 de către președintele Klaus Iohannis. Deși proiectul a fost bine primit de public, ca un prim pas spre îndelung-așteptata recuperare a simbolurilor heraldice românești normale, care au semnificație istorică, el a primit și critici pentru că nu reașează Coroana în locul ei firesc, deasupra scutului albastru (în Stema Regală, Coroana de Oțel gri se găsește pe scut, având dimensiune mare, iar acvila romană poartă pe cap o coroană de aur mică, de forma celei din decorația "Trecerea Dunării").

În stema republicană actuală, reprezentarea grafică a sceptrului ținut în gheare de acvila romană nu este cea tradițională, cu capătul în forma florii de crin (fleur-de-lys - un simbol regal provenind din tradiția franceză, care se regăsește în majoritatea stemelor lumii, inclusiv în stema interbelică a Regatului României), ci încă amintește de cea a grotescului „buzdugan prezidențial” primit în dar de dictatorul Nicolae Ceaușescu din partea Marii Adunări Naționale, în perioada comunistă (1974).

 
Banner
 
 
Confesiuni Jurnalistice
cu George Grigoriu
Banner
 
 
 
 
ipv6 ready