Paris
London
New York
Saturday, 14 December, 2019
Last Update 09:15
01:16    |    04/12/2019

Dezastru în sistemul de educaţie românesc. 44% dintre copii sunt analfabeţi funcţional

Analiza rezultatelor testelor PISA arată dezastru în sistemul de educaţie românesc. Datele arată că unul din doi elevi din România NU poate face o operaţie simplă de matematică, iar 44% dintre copii sunt analfabeţi funcţional, adică ştiu să citească, dar nu înţeleg textele. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a afirmat marţi, referindu-se la rezultatele testelor PISA, că ar putea fi luată în calcul introducerea unei ore de lectură, pentru ca elevii să înveţe să interpreteze un text.

„Noi trebuie să găsim soluţii în aşa fel încât la orele de limbă şi comunicare, fie în limba română, fie într-o limbă străină, să-i învăţăm pe copii să descifreze textul şi să-l interpreteze. Simpla lectură a textului nu este suficientă. Asta este de fapt problema. Ştiţi că mai demult exista acea oră de lectură. Nu întâmplător era introdusă, tocmai pentru că acea oră era dedicată exclusiv, pe de o parte, lecturării textului, apoi interpretării lui, înţelegerii, deci toate etapele erau parcurse în acea oră distinctă faţă de cea de limbă şi comunicare. (...) Poate în situaţia în care ne aflăm acum, în care va trebui să regândim planurile cadru şi programele, poate pe baza documentării ştiinţifice pe care acum o avem la bază, ne putem raporta la ea şi poate este de luat în calcul să avem o astfel de oră de lectură. Este important să înţelegi şi să interpretezi, pentru că dacă ştii să citeşti cum trebuie un text poţi să rezolvi şi o problemă la matematică, de exemplu”, a afirmat Anisie.

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură - 487, faţă de 493, matematica - 489, faţă de 490, ştiinţe - 489, faţă de 493 în 2015).

Aceasta tendinţă este înregistrată şi de ţara noastră: citire/lectură - 428 (n.r. punctaj) faţă de 434 în 2015, matematică - 430 faţă de 444, în 2015 şi ştiinţe - 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.

Astfel, la citire, elevii cu performanţe sub nivelul 2 pot înţelege texte simple, cu vocabular simplu şi cu informaţii explicite, însă nu pot realiza inferenţe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Aceşti elevi au dificultăţi de interpretare a semnificaţiei textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziţii nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situaţii variate de viaţă.

La ştiinţe, pot recunoaşte şi pot identifica unele explicaţii ale fenomenelor ştiinţifice simple, însă nu pot găsi cauzalităţi sau corelaţii ştiinţifice fără sprijin sau ghidare.

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, susține că, dacă profesorii ar da aceleași teste PISA ca elevii, rezultatele ar putea fi surprinzătoare și propune o evaluare a tuturor cadrelor didactice.

„Așa cum știți, eu sunt mai orientat pe soluții, nu povești. Așa că propun să fie date aceleași teste PISA profesorilor. Veți avea o mare surpriză. Ar trebui evaluați toți profesorii: celor sub nivel să li se livreze o formare adaptată timp de un an pentru a ajunge la nivel, iar dacă nu reușesc nici atunci... asta e. În loc de miliarde date oengeurilor de apartament mai bine am face un moment zero al reselecției profesorilor... Imbecilizarea adusă de pesedizare a cotropit de multă vreme universitățile iar acum a ajuns la clasă și schimonosește mințile copiilor noștri”, a scris fostul ministru pe Facebook.

Liderul PLUS Dacian Cioloș a criticat pe Facebook reacția ministrului Educației cu privire la rezultatele dezatruoase obținute de elevii români la ultimele teste PISA spunând că ”seninătatea doamnei ministru ne dă fiori”.

”Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală”, a scris Cioloș, pe Facebook.

 Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, afirmă, referindu-se la rezultatele obţinute de elevii români la ultima evaluare PISA, că cel mai grav nu este rezultatul, ci "lipsa unor măsuri clare şi coerente pentru corectarea situaţiei".

"Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile. În acelaşi timp, însă, sunt de acord cu ministrul Anisie că trebuie să abordăm această problemă într-o manieră obiectivă, cu calm, şi nu să dramatizăm. Cel mai grav nu este rezultatul obţinut la PISA în toţi aceşti ani, ci lipsa unor măsuri clare şi coerente, pentru corectarea situaţiei, la care nu ai cum să ajungi atunci când ai un nou ministru al Educaţiei la fiecare şase luni", a scris Pricopie pe pagina sa de Facebook.

În opinia sa, "ar trebui să ne îngrijoreze şi analfabetismul funcţional - pe probleme de educaţie - al unor politicieni".

"Îi vedem adesea vorbind despre subiecte pe care nu le înţeleg - politici educaţionale pe termen mediu şi lung, construite pe date şi analize comparative, susţinute prin alocarea corespunzătoare de resurse - şi faţă de care nu s-au arătat interesaţi cât timp au ocupat funcţii în guvern. Dar, în final, ce contează că nu au dovedit că se pricep?! Nevoia de a-şi face campanie - vin alegerile în 2020 - este mult mai importantă decât nevoia de a face ceva pentru şcoala românească", a susţinut rectorul SNSPA.

Potrivit acestuia, educaţia nu se poate îmbunătăţi prin "măsuri-miracol", fiind nevoie de profesionalism, consecvenţă şi de respectarea unor "principii elementare" cel mai important dintre acestea fiind "scoaterea şcolii din mijlocul disputelor politice".

 

 
Banner
 
Banner
 
Confesiuni Jurnalistice
cu George Grigoriu
Banner
 
 
 
 
ipv6 ready