Paris
London
New York
Thursday, 27 July, 2017
Last Update 10:16
12:45    |    04/03/2017

INFP: România este mai pregătită din punct de vedere al cercetării și monitorizării seismice față de acum 40 de ani

România este mai pregătită din punct de vedere al cercetării și monitorizării seismice față de acum 40 de ani, însă posibilitatea de a previziona când se va produce un mare cutremur nu există nici în România și nici la nivel global, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu.

"Categoric suntem mai pregătiți din punct de vedere al cercetării, dar și din punct de vedere al monitorizării față de acum 40 de ani, dar în ceea ce privește posibilitatea de a previziona un mare cutremur, încă nu s-a descoperit nimic, nici la nivel global, nici în România. Există însă sisteme sau instrumente de alarmare dezvoltate deja de japonezi, încă din 1975, când au instalat pentru trenurile de mare viteză, există la mexicani și în prezent și la noi. În Europa, singurul sistem operațional este la noi. Problema este că trebuie preluat și dezvoltat către infrastructurile care au nevoi de el", a spus Ionescu.

Acesta susține că pregătirea pentru eventuale cutremure de intensitate mare depinde de resursele pe care fiecare țară le alocă, iar în România nu sunt suficiente resurse pentru a dezvolta infrastructura de cercetare la nivelul celor europene.

"Totul pleacă de la bani, de la resursele pe care le are fiecare țară și de la felul cum sunt organizate acestea. În opinia mea, cred că nu sunt suficiente resurse, chiar și în domeniul cercetării, pentru a dezvolta infrastructura de cercetare la nivelul celor europene. Noi am recuperat foarte rapid un handicap din momentul intrării în Uniunea Europeană, dar totuși, încă, nu avem niște infrastructuri de cercetare care să răspundă la fel de rapid ca și cele din vestul Europei", a adăugat șeful INFP.

În ceea ce privește activitatea seismică din Vrancea din ultimul an, Ionescu susține că aceasta a fost una normală, în condițiile în care s-au înregistrat trei cutremure de peste 5 grade pe Richter, dar nu poate previziona un seism mare.

"Activitatea seismică a fost normală anul trecut. S-au înregistrat două cutremure de 5,3 grade pe Richter, iar anul acesta a început cu unul de 5. Este o activitate specifică Vrancei, dar despre care nu putem spune că previzionează ceva. În ceea ce privește ciclicitatea, totul depinde de cum prelucrezi informația. Ciclicitatea nu reflectă activitatea seismică din zona Vrancei. Dacă ne uitam la toate cutremurele de până în prezent nu putem să spunem că urmează un seism la un număr de ani. Este greu de spus lucrul acesta", a mai spus Constantin Ionescu.

În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munților Carpați, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puțin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă și cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 — 7,9 grade pe scara Richter.

Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cea mai veche referință a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru un cutremur din anul 455. Începând din 1471 până în prezent, în țară s-au produs 16 cutremure cu magnitudinea peste 7.

Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471, produs în zona seismică Vrancea, cu o magnitudine de 7,5 la o adâncime de 110 kilometri.

În 28 octombrie 1802 a avut loc 'Cutremurul cel Mare', așa cum a fost denumit, cu o magnitudine de 7,9 la o adâncime de 150 km. Seismul s-a produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva și a afectat o arie întinsă din această parte a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cel mai important cutremur din secolul XX s-a produs pe 10 noiembrie 1940, tot în zona Vrancea, la o adâncime de 150 km, și a avut o magnitudine de 7,7. Seismul a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.

Cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României a fost cel din 4 martie 1977, în urma căruia 1578 de persoane și-au pierdut viața în România (din care 90% în București) și 11.321 persoane au fost rănite, în principal datorită prăbușirii clădirilor. Cutremurul a doborat sau avariat grav 32.897 de locuințe și a afectat 763 de unități industriale. Din 40 de județe, 23 au fost grav afectate.

Un raport din 1978 al Băncii Mondiale, citat de INFP, arată pagube economice totale în valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% în București.

AGERPRES
 
 
Banner
 
Confesiuni Jurnalistice
cu George Grigoriu
Banner
 
 
 
 
ipv6 ready